Bine ati venit in casa mea virtuala. Numele meu este Ana-Maria Ciobanu, psiholog.
Eu mi-am dorit încă din preadolescenta sa studiez psihologia-dreptul și psihologia. A fost o dorința de copil care nu știa mai nimic despre aceste profesii dar care își dorea sa lucreze cu copii în mod special, sa le înțeleagă comportamentele și manifestarile cele mai puțin plăcute, sa găsească o explicație și totodată o rezolvare.
Astăzi, ma declar un om fericit pentru ca trăiesc acel vis de copil ca o realitate frumoasa și benefica pentru mine. Am ales aceasta profesie cu sufletul și o simt ca îmi curge prin vene. O iubesc și este parte definitorie din mine. Nu ai cum sa faci aceasta meserie dacă nu simți asa, sa o simțica este parte din tine, ca te doare.
Oamenii ma inspira. Îmi place sa fiu înconjurată de oameni și sa lucrez pentru oameni. Foarte adevărat este ca am momente în care am nevoie sa fiu doar cu mine pentru a-mi aduna gândurile, conștientiza emoțiile și trăirile personale. Este un sentiment de implinire și de mulțumire sufleteasca pe care îl trăiesc atunci când un proiect pe care îl demarez sau în care sunt parte, are o finalitate optima. Una din cele mai frumoase și impulsionante imagini pentru mine este aceea a ochilor care zâmbesc și a fruntilor descretite.
Cred ca este de bun simt ca atunci când ne-am pregătit pentru o profesie sa oferim tot ceea ce este mai bun din noi, celor care au nevoie de serviciile noastre. Lucrez cu mulți copii. Copii mari și mici. Pentru ca și atunci când adulții vin la psiholog, noi lucram cu acel copil interior pe care îl avem fiecare dintre noi, indiferent de vârstă.
Când iubești ceea ce faci, ești creativ, inspirat, simți mereu ca ai resurse noi. Găsești motivația de a depăși momente dificile din viata, firești și normale pentru orice om. Uneori, nici nu mai simți oboseala, parca este ca o joaca....și nu ma refer la superficialitate sau rutina, ci pur și simplu la plăcerea de a o practica. Asa cum ma întreabă uneori copiii :
"Anamaria, dar care este serviciul tău, sa te joci cu noi?"
Comments